Despre cum m-am prostituat
Nu, n-am făcut-o într-un bordel turcesc, dar de prostituat tot m-am prostituat. Vreme de cîţiva ani.
Şi nu, nu mi-am pus curul la bătaie, ci mintea.
O minte care fusese antrenată, în facultate şi apoi în timpul unui master în teoria literaturii, să jongleze cu idei şi concepte cum sînt cele ale lui Heidegger, Derrida sau Lacan era siluită să funcţioneze într-o presă care se ocupa de viaţa vedetelor dîmboviţene.
Meseria mea era să pic pe spate la tot felul de tîmpenii pe care le scoteau pe gură VIP-urile noastre mai mult sau mai puţin agramate, să mi le notez conştiincios, pentru ca apoi să scriu „tratate” despre problema siliconului în viaţa de zi cu zi, despre weltanschauung-ul posesoarelor de maşini scumpe cumpărate de domni generoşi, despre spleen-ul vacanţelor în locuri exotice.
Şi, aşa cum colegii mei de la editare foto înfrumuseţau realitatea în Photoshop, bombînd fesele inexpresive ale Monicăi Bârlădeanu, ridicînd sînii destul de obosiţi ai Loredanei Groza sau curăţînd părul abundent şi negru de pe spinarea Oanei Zăvoranu, aşa şi eu mă forţam să fac din rahatul vorbelor bici.
Una din experienţele acelei perioade pe care nu mi le pot şterge din minte a fost interviul cu Andreea Esca. Spre deosebire de celelalte vedete, care erau foarte atente să nu le scape ceva prin care să se expună şi-mi ofereau adevărate spectacole ale ipocriziei, Esca a fost sinceră de la un capăt la altul (pe ideea, probabil, că ea oricum e tare şi-şi poate permite şi asta…).
La un moment dat, după ce îmi povestise paşii pe care i-a urmărit pentru a pune mîna pe soţul ei, Alexandre Eram, am întrebat-o: „Dar spune-mi: dacă nu ar fi avut banii pe care-i are, te-ar mai fi interesat persoana lui?” Răspunsul Andreei a venit imediat: „Eu nu aş putea avea o relaţie cu cineva care, de exemplu, merge cu transportul în comun.”
Cu toate că nu-mi doream o poveste de amor cu Andreea Esca, răspunsul ei a venit ca o palmă. Indirect, vedeta PRO TV îmi amintea cît de vierme sînt.
Eu foloseam transpotul în comun. Căci, deşi mă prostituam, eram o curvă fraieră şi cîştigam foarte puţin.
Un fost blog al lui Cezar Paul-Bădescu 
Nici Maria Marinescu nu se vede iubind pe cineva fara bani. Asta este. Stau si ma intreb ce ar fi facut amandoua in epoca de piatra, cand nu existau nici bani, nici RATB. Da chiar, oare face diferente intre metrou, tramvai, autobuz, sau generalizeaza. Mi se pare nedrept sa compari Piata Romana cu traseul lui 139.
tu ai putea avea o relatie cu cineva care face dezacorduri si se scurma in nas in public?
Dragă Cezar, dacă te consolează cu ceva, eu m-aş uita la tine chiar dacă ai avea mercedes. 😛
Prostituţie cu forţa:
Un an de zile l-am petrecut în armată. Ciudat, dar în tot acel timp, nu am reuşit să-mi găsesc un partener de şah. Jocul popular al unităţii erau tablele. Scriam poezii, n-aveam cui să le arăt. Citeam Cioran şi eram mai trist decât ultimul somelez de pe Pământ. Pe când mai aveam două zile de slujit patria, un stilat căpitan, bărbierit şi cu maniere, mi-a ordonat amabil să pun mâna pe „şarpe” şi să desfund de căcat buda ofiţerilor. M-am simţit ca o curvă murdară atunci. Am încercat, dar n-am putut suporta mirosul, aşa că am luat-o la fugă, lăsând în urmea mea zbieretele căpitanului care îmi ordona să mă întorc. Ai putea să spui că am fost o curvă murdară şi refugiată.
analogia lui abc mi se pare destul de clara.. oamenii de genu esca, sa nu mai vorbesc de pitipoancele mai putin educate, au alte standarde.. sa le fie de bine, pana la urma nu stiu cine aspira sa intre in gratiile lor amoroase ..
si apoi, toata lumea are standarde si face discriminari de tot felu…
Acest articol cred ca l-am inteles mai bine .
Dupa mine mine oamenii cei mai puternic merg de placere pe jos si cu transportul in comun . Acolo e vita reala . Daca poti sa gasesti sens in asta atunci poti orice pe lume .
Pai daca ea (Esca) se afla in 4×4 si el (aiurea) in tramvai, cum puteau sa faca sex? E ca-n bancul cu intrebarea daca se poate face dragoste cu fereastra deschisa: se poate daca o ai atit de lunga!
viata exista (mai ales) acolo unde nu credem
fericirea poate veni si… pe jos!
o zi buna!
@ neagrigore: Nu, nu fac diferenta. Maria Marinescu a fost o rasfatata de cind era mica, a avut bani multi dintotdeauna. Esca, insa, a crescut intr-o familie proletara. Cu toate acestea, a uitat de unde a pornit.
@ abc: Am vazut foarte putini oameni scobindu-se in nas in public; cei care merg cu transportul in comun sint mult mai multi. Pe de alta parte, mi se pare de-a dreptul revoltator sa anulezi pe cineva pentru simpla vina ca nu are bani multi. Scobitul in nas ofera o informatie despre valoarea umana a individului, folosirea transportului in comun – nu.
@ Lorena: Nu voi avea niciodata Mercedes, asa ca nu voi avea ocazia sa probez spusele tale. 🙂
@ Emilian: Mda, in cazul tau, umilinta a fost chiar fizica…
@ Stejara: Nu era vorba sa intru in gratiile lor amoroase, ci sa nu fiu anulat ca individ.
@ Un scarbit: In strainatate, am cunoscut oameni cu multi bani care mergeau la serviciu cu bicicleta.
@ CP -B . Bravo lor straini . De aia si sunt in fata noastra cu mult si mai puternici ca noi . Sunt mai realisti si stiu ce conteaza .
Stai puţin, Cezar. Eu o înţeleg perfect pe Esca. Ea a pornit dintr-o familie proletară, şi tocmai pentru că nu vrea să se întoarcă la spălat rufele şi cusut ciorapii – cum probabil că făcea mama ei – , a afirmat că vrea un bărbat cu un anume nivel financiar.
Două la mână: ea nu a spus că dispreţuieşte, anulează, nu bagă în seamă sau discriminează oamenii săraci. Presupun că poate întreţine relaţii sociale perfect normale, bazate pe un respect reciproc, cu ei. Ea a spus că nu ar putea avea o relaţie cu un om sărac. Ceea ce e deja o opţiune intim-amoroasă.
imi amintesc de interviul respectiv din PROTV magazin; imi amintesc ca uletrior, dupa ce ai plecat de la ei ti-ai permis sa ironizezi vedetele postului (incusiv, sau mai ales, pe Teo) ceea ce nu se intampla pana atunci.
raspunsul andreei esca a fost pe masura intrebarii. la fel de necivilizat ca si ea.
deci exista un viitor si pentru mine? peste cativa ani o sa scriu la reviste faine si o sa povestesc pe bloguri despre cum m-am prostituat, lucrand la o revista cu fufe pe coperta, ca sa-mi platesc chiria?
E o diferenta intre prostitutia unui intelectual si cea a unei vedete. Prima, seamana cu cenzura. Tarfa ieftina, cu peste. A doua, exact cu ceea ce este. Tarfa cu fite, pe care n-o vezi pe bulevarde.
eu sint de acord sa toarne cpb tot ce vrea el despre prostia vedetelor pe care le-a suportat altadata pt bani. nu e elegant, dar e adevarat. ma reconforteaza macar gindul ca nu toti cei care scriu despre vedete idioate o fac de placere si din convingere. mai mult, as vrea dintr-astea de la toata lumea care a inghitit cu noduri de pe urma vedetelor. ca sa se vada in ce lume traim. si presupun ca s-ar vedea si mai bine cum orice chestie cit de cit decenta despre vedetele lu peste e produsul mintii unui om care nu da doi bani pe ele. ca n-o fi numai el, or mai fi si altii care au fost obligati sa presteze in presa aia nenorocita desi ar fi preferat altceva.
banii nu tin, nu aduc loialitate decit pe durata contractului, ar trebui sa fie evident. nu poti sa cumperi loialitate cu bani. ce pretentii enervante! sa nu mai fim asa de ipocriti si eleganti, ca o sa murim de frustrare.
pe de alta parte, numai respect pt o minte antrenata cu heidegger (ma rog 🙂 ) care isi cistiga existenta la pro tv in loc sa traiasca din mila publica.
cit despre andreea esca… vai de capu’ alora cu mercedes! sa rasufle usurati cei cu transportu in comun, ca nu-i vineaza tzoapele!
luciat, mi-a placut ultima ta fraza… sa bem pentru asta 🙂
@ Lorena Lupu: OK, incearca tu – sau oricine altcineva, muritor de rind – sa intri in vorba cu Esca, sa vedem daca este dispusa sa discute cu tine.
@ raul: Si cind eram la ProTV Magazin criticam vedetele PRO TV – dar nu acolo, desigur, ci in „Dilema”. Si apoi, cind am lucrat la Cotidianul, am scris de rau la rubrica mea din „Dilema veche” despre oameni de la Realitatea TV, deci din acelasi trust (Tatulici, de exemplu, care era si ceva sef pe-acolo).
@ abc: Imi pare rau daca v-am scandalizat. Sint un badaran. Si magar. Si n-am pic de maneră.
@ anonim, sa nu citeasca sefa: Totul e sa nu te dai batut.
@ Cristina: Asta am zis si eu: e o diferenta de tarife.
@ luciat: Nu am turnat pe nimeni. Interviul a fost publicat la vremea respectiva cu tot ce mi-a zis ea.
@ Stejara: Sa bem!
Ce-ai avut de pierdut?
la teorema lui aristokeles as avea de adus o rectificare: se poate face dragoste cu fereastra deschisa daca o ai atit de groasa, nu atit de lunga.
altminteri, imi pare rau, dar nu pot compatimi pe subiectul asta. vreun an de zile am mincat o piine buna pe spinarea toantelor si-a toapelor, fara sa ma spetesc, ba chiar ajunsese sa ma distreze, asa ca nu pot decit sa-mi aduc aminte cu ciuda de vremurile alea. mult mai dificil si mai frustrant e sa traduci beletristica, zau. si ies mai putini bani.
😀
Eu nu am de ce să încerc să vorbesc cu Esca. Nu îmi provoacă nici un interes deosebit, nici fluturaşi în stomac, nici curiozităţi.
Spuneam doar că îi pot înţelege punctul de vedere. Ceea ce nu înţeleg însă, e de ce ai încasat tu atât de adânc afirmaţia ei. Eu aş fi tratarisit-o în gând cu un călduros „Să fii sănătoasă!” şi gata.
@ Alexei: Mai nimic. Vreo citiva ani din viata. 🙂
@ v: Ai fost norocoasa. Sau ai nervii tari. Pe mine ma dispera faptul ca trebuia sa fac frumos in fata unor fiinte cu care, altfel, nu mi-as fi dorit sa schimb nici macar o vorba. Ca sa ma pastrez in termenii comparatiei pe care am facut-o, eram cum sint curvele care – le place, nu le place – trebuie sa suporte toti obezii si libidinosii.
@ Lorena: M-ai inteles, cu siguranta, ca esti fata desteapta: nu era vorba sa discuti tu cu Esca (sau cu oricare alta din specia ei – Esca era doar un exemplu si, oricum, ea e una dintre cele mai putin idioate). Chestia e ca ei ne considera niste oameni inferiori. Poti sa zici, desigur: „De-aia nu mai pot eu, ca ma considera nu stiu ce fiţoasă aşa!” Nu te considera numai pe tine, ci pe foarte multi altii. Iar cei multi le depun ofrande la picioare. Pe mine, lucrul asta ma revolta.
Si inca ceva: cind am inceput acest blog, Andrei Rosca ma invita sa vorbesc si despre lucrurile care ma enerveaza la mine insumi. Ei bine, post-ul acesta e din seria lururilor cu care nu ma impac in ceea ce ma priveste.
Nu-mi iert faptul ca am fost si eu o rotita in mecanismul de prostire a oamenilor.
cu „turnatul” era asa, metaforic – n-am vrut sa sune urit
Si acum ai blog. Din lac in put.
@ C. P. – B. . Imi place ce zici aici pt. Lorena Lupu :
. . . @ Lorena: M-ai inteles, cu siguranta, ca esti fata desteapta: nu era vorba sa discuti tu cu Esca (sau cu oricare alta din specia ei – Esca era doar un exemplu si, oricum, ea e una dintre cele mai putin idioate). Chestia e ca ei ne considera niste oameni inferiori. Poti sa zici, desigur: “De-aia nu mai pot eu, ca ma considera nu stiu ce fiţoasă aşa!” Nu te considera numai pe tine, ci pe foarte multi altii. Iar cei multi le depun ofrande la picioare. Pe mine, lucrul asta ma revolta.
In concluzie , nu crezi ca trebuieste umblat la CREDINTA oamenilor ?
Nu, eu ma intrebam ce ai avut de pierdut de te-ai "prostituat", nu ce-ai pierdut ca ai facut-o.
Cezar: Mie nici că poate să mi se fâlfâie mai falnic de aşa-zisa inferioritate pe care mi-o atribuie A, B sau C.
Pe de altă parte, românul, în marea lui majoritate, e conceput în aşa fel încât să se extazieze în faţa ştrasurilor (că sunt mari şi sclipesc frumos) şi să ignore diamantele. Ăsta e un dat naţional, şi nu are rost să îţi faci sânge rău din cauza lui. Câtă vreme tu îţi cunoşti adevărata valoare…
Stiu ca i-ai adresat intrebarea lui Cezar si-mi cer scuze ca-mi bag nasul, dar nu credinta este sursa. Doar nu vrei sa-i manipulezi, nu? (desi n-ar fi o idee rea 😀 ) Cred ca e mult mai usor pentru un om sa accepte o minciuna convenabila decat un adevar penibil.
@cpb: „e mine ma dispera faptul ca trebuia sa fac frumos in fata unor fiinte..” – eu n-a trebuit sa fac frumos. intrebarea lui alexei e buna-rau: ce-aveai de pierdut de te-ai bagat in asta?
@lorena: astea cu „românul, în marea lui majoritate, e conceput în aşa fel încât” si „e un dat national” provin, desigur, din studii psiho-sociologice aprofundate si comparate cu studii asupra altor neamuri, la nivelul unor esantioane reprezentative ale populatiei de rind.
(sa nu zici ca ma iau de tine personal, ca e ‘un dat national’ (sic!), tot romanul face aprecieri d-astea sociologice)
@ Alexei : Lui Cezar si oricui . Este binevenit oricine . Cu atat mai mult cu cat asta nu este doar treaba lui Cezar si a mea . E treaba tuturor .
Sunt adeptul Brain Storming – ului .
Cineva ( scuze nu am retinut cine )pe acest Blog spunea ca sunt CURIOS . Da , sunt foarte curios . Este de dorit a fi curios destept – daca se poate .
Imi place ca oamenii sa invete sa se bage mai ales in chestiile de interes general ( credinta , adevarul , institutii , dreptate sociala , si toate chestiile ce tin de buna stare si ii afecteaza viata de zi cu zi ) .
Nu ma intereseaza manipularea . Adevarul ma excita . Hristos spunea adesea ideea buna de a fi PESCARI de OAMENI . Când atragi şi ” momeşti ” oamenii spre ai face liberi şi ai ridica mai sus decat tine nu se cheamă MANIPULARE . Ca un părinte iubitor cu fiul său .
~ Romanii sunt inca SUPERSTITIOSI . Superstitia ii una dintre formele de credinta dar nu este Credinta Adevarata . Dar sunt total de acord cu ce ai scris dupa emoticon si ) . Suntem un neam de superficiali .
@ Lorena : si eu ma gandesc tot mai mult ca s-ar putea ca romanii sa fie rai in gena lor . In ESENTA lor .
natie de pitbulli, ce mai! 😀 cu strasuri pe zgarzi.
da zau, nu se mai plictisesc oamenii sa faca generalizari din astea care incep cu „romanul/romanii……” ? ca eu clar ma plictisesc tot vazandu-le..
lorena, acuma sa fim corecti, cred ca peste tot sunt oameni care se extaziaza in fata strasurilor (nu cred ca ignora diamantele, insa strasurile sunt mai accesibile) ..
din nou, e o chestiune de optiuni, standarde si preferinte..
offtopic – dar exista legaturi cu pshihologia , sociologia , spiritualitatea , credinta si superstitiile romanilor . Cititi in Gandul de azi despre SATANISTI si SPECIMENELE de grota .
La rubrica Viata , articolul : Sataniştii au părăsit cimitirele şi s-au mutat pe net
@ C P-B . Nu pot trimite linkuri de la Gandul ca nu-mi afiseaza deloc COMENTARIUL
v: drăguţă, eu, spre deosebire de esca, circul mult cu mijloace de transport în comun. şi am stat în o mie de chirii, din o mie de cartiere bucureştene. Aşa că pot spune cu fală şi glorie că observaţia: „românul se extaziază în faţa strasurilor, şi ignoră diamantele” (cu metafora subânţeleasă, ironiile legate de eventuale interpretări la propriu mă lasă rece) se bazează pe un studiu sociologic mai aprofundat decât vă doresc oricăruia dintre voi.
şi prima dovadă a faptului că am dreptate se regăseşte în tirajul de desfacere al tabloidelor. ok?
banuiesc ca stii ce tiraje au tabloidele de-afara, nu?
da, dar snobismul de afară e de o mie de ori mai subtil şi mai lipsit de izul ăsta de mahala şi de marcu aoleriu, care le caracterizează pe divele şi divii noştri.
:)))))))))))))
dada, precis!
@ Alexei: Acum inteleg: ma intrebi de ce am facut-o. Am sa-ti raspund serios, desi raspunsul e patetic si telenovelistic. (Asta e!…)
De pe urma presei culturale, nu se cistiga prea multi bani. Pina sa se nasca fiul meu, in 1997, nu era o mare problema pentru mine ca traiam la limita subzistentei. Nu ceream mult de la viata si ma multumeam cu ce aveam.
Cind a venit copilul, lucrurile s-au schimbat, pentru ca nu mai eram doar eu in cauza si aveam niste responsabilitati. Asa ca, din 97, am fost nevoit sa-mi iau, pe linga munca de la Dilema, un al doilea job – si astfel am ajuns sa lucrez si la o revista de moda, si la ghiduri TV, si la o revista pentru barbati, si o revista despre vedete etc.
@ Un scarbit: Comentariile cu de la doua link-uri in sus sint considerate spam de catre Akismet. Am gasit zilele trecute citeva comentarii de-ale dumneavoastra printre spamuri si le-am salvat de acolo.
Chapeau!
Sa-mi fie cu iertare daca intrebarea mea te-a indispus. Cu siguranta nu asta am avut in gand, la fel cum raspunsul tau a fost o surpriza pentru mine.
Nu cred ca-mi dau seama ce pierdere ai fi avut tu (sunt departe de a ma gandi la copii si, oricum, cam iresponsabil), dar stiu ce pierdere ar fi avut el. De aceea sunt de parere ca raspunsul tau nu e deloc .
subscriu la alexei.
Ma bucur , Cezar , ca plac oamenilor raspunsurile serioase , realiste , adevarate , etc ..
„eram o curvă fraieră şi cîştigam foarte puţin” 🙂
Touché pussycat ! Felicitari ! Rîd printre lacrimi curse si necurse.
@ Alexei: Intrebarea ta nu m-a indispus deloc. De ce sa ma indispuna asa ceva?
@ Alexei, v: Unul din lucrurile fata de care fac eforturi sa ma feresc este ridicolul. Si asta pentru ca am mari resurse de producere a lui.
@ Un scârbit: Uneori, gravitatea (dupa cum ne spune si etimologia cuvintului – „gravitas”) ne trage in jos.
@ Fonin: Sint de felicitat ca eram o curva fraiera? Pai asta nu e un lucru greu, oricine poate sa fie asa fara sa-si dea silinta. 🙂
@ CP-B . recunosc ca nu am inteles ideea de baza care ai vrut sa o zici la ultimul mesaj pt. mine . Multumesc anticipat .
@ Un scârbit: Voiam sa spun ca, indiscutabil, gravitatea e necesara si sint lucruri despre care nu poti discuta decit cu gravitate, in mod serios. Pe de alta parte, consider ca absolutizarea gravitatii nu poate sa ne faca decit rau. Mai e nevoie, din cind in cind, si de ceva lejeritate – că altfel ne-am cocoşa de tot.
asa este , acum inteleg . Multumesc frumos .
Nu stiu. Sunt, probabil, o infinitate de scenarii posibile. Ma gandesc ca asta e unul mai sensibil (eu, cel putin, am ramas fara cuvinte; am intarziat raspunsul pentru ca nu am stiut ce sa spun).
Sunt curios de ce oamenii evita sa faca anumite lucruri si de fortele care ii determina pe altii sa faca, uneori, imposibilul. Eu am zis mereu ca suntem goi, ca venim de nicaieri si ne indreptam catre niciunde si in tot timpul asta avem impresia ca stralucim. Dar cei care intr-adevar stralucesc sunt foarte putini si sunt aceia care isi dau seama ca, in cel mai fericit caz, se au pe ei insisi (uite, eu nu stiu daca am macar coerenta in gandire 🙂 )
Mdea.Sa nu exageram,nu e prostitutie.E ceva ce pur si simplu trebuie sa fac,facultatea e facultate respectul e respect dar intretinerea si facturile sunt pe bani,si nu or sa mi le plateasca gandacii care pt. moment isi au domiciliul in a mea bucatarie.Trebuie sa fac rost de bani intr-un fel sau altul,si daca asta inseamna sa ignor anii mei de studentie si sa sa elogiez vedete ale caror personalitate nu face nici cat salariul minim pe economie de ce sa nu profit de ocazie?In fond si la urma urmei daca nu am s-o fac eu o s-o faca altul,asa ca nu conteaza prea mult.Atata timp cat imi scot banul ma doare-n cot de anii de studentie in care am studiat ca prostu’ literatura,ia mai duca-se dracu’ si literatura cu tot cu mofturile si ifosele ei.
Eu nu as putea conlocui, cu cineva care nu stie merge si cu transportul in comun.